România va rămâne fără fonduri europene și ne va costa mai mult decât crezi. Avertismentului unui expert despre lovitura inevitabilă
De mai bine de un deceniu, România s-a scăldat în fonduri europene. O serie stufoasă de firme și autorități publice au stat la coada Uniunii Europene pentru a primi bani gratis. Unele dintre fonduri au fost folosite într-un scop nobil. Cele mai multe, nu.
Din acest motiv și multe altele, țara noastră se îndreaptă cu pași repezi din statutul de beneficiar al fondurilor europene în cotizant la respectivele fonduri pentru beneficiul altor țări. În momentul în care Ucraina, Albania, Georgia, Muntenegru și alte câteva țări își vor câștiga aproape inevitabil statutul de țară membră, România va trebui inevitabil să cotizeze, în loc să primească, fonduri.
De unde vine avertismentul despre fondurile europene
Analistul Radu Crăciun, într-o analiză pe blogul propriu, a detaliat mai multe argumente pentru care, în opinia sa, fondurile europene s-au cam terminat pentru România, iar motivele sunt simple. În primul rând, indiferent dacă ne place sau nu, dacă suntem de acord sau avem un flux de gânduri diametral opus, economia României a ajuns la un nivel de dezvoltare care justifică din ce în ce mai puțin finanțările UE. „Până la urmă, faptul că avem cel mai mic buget din Europa raportat la PIB e opțiunea României și UE nu are de ce să mai achite nota de plată”, spune el.
Un argument semnificativ mai costisitor pentru noi pe termen lung ține însă de faptul că Uniunea Europeană se pregătește deja de câțiva ani să primească noi membri. Cazul Ucrainei în special este cel mai delicat pentru că reconstruirea țării invadate de Rusia va veni cu costuri fabuloase. „Astfel de evoluții au toate șansele să transforme țările beneficiare nete ale finanțării europene în contributoare nete la bugetul european. Inclusiv România”, a atras atenția analistul.
„O eventuală transformare a României dintr-un beneficiar net al finanțărilor într-un contributor net ar fi o schimbare majoră de paradigmă pentru România care își datorează dezvoltarea ultimilor decenii în primul rând finanțărilor europene. Bugetele României au fost bugete dedicate în primul rând consumului și doar în subsidiar dezvoltării. Atunci când deficitul bugetar trebuia ajustat, bugetul de investiții a fost în mod constant printre primele capitole candidate la tăieri, în condițiile în care ajustările de pensii, salarii sau posturi în administrația publică ar fi atras un cost politic.
Pe lângă aceasta, se mai ridică o problemă din ce în ce mai presantă. Toate proiectele de infrastructură construite din bani europeni cu ce bani vor fi întreținute? De exemplu autostrăzile încep să dea semne de oboseală (asfalt denivelat, balustrade rupte, iluminare nefuncțională), iar întreținerea/repararea lor se face cu mare întârziere”, spune el.
Una peste alta, România s-a bucurat până în prezent de sume fabuloase, finanțări de multe miliarde euro, iar acest sistem nu mai este sustenabil.
„Există o probabilitate foarte mare că România, alături de alte țări central europene, să se transforme din beneficiar în contributor net, ceea ce va necesita o modificare esențială a modului în care tradițional a fost gândit bugetul. În viitorul nu foarte îndepărtat, dezvoltarea României va depinde, în premieră, într-o mare proporție doar de capacitatea bugetului de a o finanța. Mai mult, prin același buget, România va trebui să finanțeze și noii candidați la intrarea în UE. Iar sumele nu vor fi deloc mici dacă ne gândim doar la Ucraina”, a ținut să menționeze Crăciun pe blogul propriu.